Geoană şi Tăriceanu îşi împart frăţeşte pomana electorală a pensiilor

Premierul Tăric­eanu a cedat din nou în faţa PSD, acceptând devansarea cu o lună a creşterii pensiilor şi mărirea salariilor profesorilor. Deciziile au fost luate marţi seara, la Palatul Victoria, la o întâlnire, convocată de Tăriceanu, cu preşedintele PSD Mircea Geoană. Fiecare dintre cei doi a fost flancat de câte o delegaţie: ministerială, în cazul PNL, formată din Dacian Cioloş (Agricultură), Cristian Adomniţei (Educaţie), Varujan Vosganian (Economie
şi Finanţe) şi Paul Păcuraru (Muncă), iar de la PSD - Viorel Hrebenciuc, Marian Sârbu, Ecaterina Andronescu şi Ilie Sârbu. A fost o discuţie cu final cunoscut, întrucât, conform unor surse, Tăriceanu îl anunţase deja pe Geoană că are de gând să cedeze, cu condiţia ca PSD să nu mai iniţieze moţiunea de cenzură. La PNL, decizia fusese luată duminică seara, într-un cerc foarte restrâns, la locuinţa premierului.

Calculele lui Tăriceanu, confirmate de consultanţii politici, au fost că beneficiile creşterii pensiilor vor fi contabilizate de PNL, aşa cum s-a întâmplat şi la alegerile locale. În plus
, previzibila cădere a Guvernului, în cazul unei moţiuni de cenzură, ar avea efecte de imagine puternic negative asupra şefului Executivului.

Unul dintre participanţii la întâlnire, vicepreşedintele PSD Ilie Sârbu, spune că discuţiile au fost „strict tehnice”. Potrivit lui Sârbu, nu s-au luat „angajamente politice” pentru perioada post-alegeri. „Noi le-am spus că trebuie să ne respectăm obligaţiile faţă de propriile declaraţii privind devansarea creşterii preţurilor. Am vorbit mai mult despre bani, de unde să-i luăm”, a explicat vicepreşedintele pesedist.

După negocierile mimate la Palatul Victoria, cel care a ieşit public să dea veştile bune pentru pensionari şi profesori a fost Mircea Geoană. El a anunţat că pensiile vor fi majorate cu 20 la sută de la 1 octombrie şi nu de la 1 noiembrie, aşa cum se angajase Guvernul. Salariile profesorilor urmează să crească cu 9 la sută. Ca să confirme trocul şi să întărească victoria PSD, Geoană a precizat că partidul său nu va mai depune
moţiune de cenzură.

La declaraţii a ieşit apoi şi Tăriceanu, care a evitat orice referire la ameninţările pesediştilor, prezentând întâlnirea ca pe „un dialog firesc putere-opoziţie pe subiecte de interes public general sau particular”. Premierul a spus că PNL este „un partid al acţiunii politice pozitive şi constructive, un partid al dialogului şi nu al circului politic”. Impersonal, Tăriceanu a invitat „forţele politice să renunţe la circul politic şi la interesele electorale şi politicianiste legate de apropiata campanie electorală”.

Pesediştii le recomandă liberalilor „creativitate” pentru găsirea banilor

Mircea Geoană a dorit să prelungească lovitura de imagine pe care a dat-o PSD, organizând ieri o conferinţă de presă în care a explicat victoria pe care partidul său a obţinut-o pentru pensionarii României. „Prin şantaj politic, PSD şi-a făcut datoria faţă de pensionarii României (…) Noi suntem foarte satisfăcuţi că am reuşit să obţinem devansarea creşterii pensiilor de la 1 octombrie. Am făcut-o şi data trecută, am făcut-o şi ieri (marţi, n. r.). Pensionarii vor avea pensiile mărite cu 20% şi vor putea înfrunta iarna în condiţii decente“. În privinţa banilor necesari creşterii de pensii, Geoană a spus că aceasta nu este o problemă: „Cu puţină creativitate pot fi găsite resursele”.

Democrat-liberalii cred ca acordul PSD-PNL are "anexe secrete"

ecretarul general al PD-L, Vasile Blaga, a acuzat joi "pactul murdar" facut de PNL cu PSD-ul condus de Geoana si Iliescu, invocand "anexele secrete" ale acordului dintre liberali si social-democrati.
"Mircea Geoana se mandrea cu santajul politic facut seara, in jurul mesei, la Palatul Victoria. Daca Mircea Geoana e un santajist atat de mandru, atunci ar trebui sa vorbeasca pana la capat. Cu ce l-a santajat pe tovarasul sau Calin Popescu Tariceanu? si ce mai contine santajul? Ce anexe secrete? Cate beneficii a obtinut PSD pentru clientela sa politica niciodata satula?", a spus Blaga, care a "salutat sinceritatea" liderului PSD, relateaza NewsIn.
Blaga: Tariceanu in aprilie 2007, a preferat sa fie santajat de PSD decat sa colaboreze cu Partidul Democrat si cu presedintele Traian Basescu
Secretarul general al PD-L a adaugat ca PNL a preferat sa intoarca spatele PD-L-ului, "partidul aliat natural
al liberalismului si dezvoltarii si a incheiat un pact murdar cu PSD-ul lui Geoana si Iliescu". "Dl. Tariceanu, in aprilie 2007, a preferat sa fie santajat de PSD decat sa colaboreze cu Partidul Democrat si cu presedintele Traian Basescu", a spus Blaga.
Liderul democrat-liberal a afirmat ca PSD l-a santajat pe premierul Tariceanu cand a cerut sustinerea PNL pentru suspendarea sefului statului si scoaterea democratilor de la guvernare, in schimbul mentinerii liderului liberalilor in postul de prim-ministru.
Un alt santaj incriminat de Blaga a fost ordonanta de urgenta emisa de fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu "pentru a-i scapa pe demnitarii PSD de justitie".
"Am spus intotdeauna ca avem la putere un guvern PSD dat in franciza lui Calin Popescu Tariceanu", a continuat secretarul general al PD-L. El a incheiat spunand ca, in guvernarea PNL-PSD, ministerele trebuie sa astepte rezultatele intalnirilor de seara la care "se santajeaza domnii Geoana si Tariceanu".
Presedintele PSD, Mircea Geoana, a admis miercuri ca social-democratii au recurs la santaj la adresa Guvernului, dar a precizat ca au facut-o doar pentru rezolvarea problemelor categoriilor sociale defavorizate.
"Prin santaj politic, PSD si-a facut datoria fata de pensionarii Romaniei", a declarat Mircea Geoana, la finalul intalnirii dintre conducerile PSD si PC
. Liderul social-democrat a precizat ca nu-i pasa daca va fi acuzat ca a santajat guvernul sau ca a facut un troc politic.
Premierul Tariceanu a acceptat in cadrul intalnirii de marti seara cu PSD ca guvernul sa majoreze pensiile incepand cu 1 octombrie cum au cerut social-democratii, partidul lui Mircea Geoana renuntand in aceste conditii la depunerea unei motiuni de cenzura.

Predoiu: Nu era momentul potrivit pentru modificarea procedurii de numire a procurorilor

Ministerul Justiţiei, Cătălin Predoiu, consideră că nu era momentul potrivit pentru schimbarea procedurii de numire a procurorilor şefi din cadrul parchetului
instanţei supreme, având în vedere cerinţele raportului Comisiei Europene privind justiţia din România, transmite Mediafax.

"Modificarea legii prin statutul procurorilor, a procedurii de numire a acestora în funcţiile de conducere, trebuie, în opinia mea, văzută prin prisma raportului de ţară şi, dacă citiţi acest raport, veţi vedea că este exprimat destul de limpede faptul că stabilitatea cadrului legilativ - organizarea şi funcţionarea Ministerului Public - este un criteriu important de apreciere a îndeplinirii obiectivelor mecanismului de verificare şi cooperare", a declarat astăzi, Cătălin Predoiu, prezent la Consiliul Superior al Magistraturii.

Din această perspectivă, Predoiu consideră că că nu era cel mai potrivit moment "ca să se umble la aceste proceduri acum".

"Continuitatea instituţională (DNA-n.r.) este necesară şi trebuie subliniată. În particular, procedurile de numire şi revocare pentru posturile de nivel înalt trebuie menţinute", se arată în raportul tehnic pe justiţie al Comisiei Europene, făcut public lîn una iulie la Bruxelles.

Miron Mitrea este audiat de procurorii anticorupţieMiron Mitrea este audiat de procurorii anticorupţie

iron Mitrea este audiat astăzi de procurorii anticorupţie, fiind acuzat de luare de mită în cazul construirii unui imobil pentru mama sa.

Fostul parlamentar a spus că nu ştie de ce a fost chemat la sediul DNA şi că va oferi mai multe detalii după de ce va sta de vorba cu procurorii.

Procurorii anticorupţie au cerut aviz de urmărire penală într-un dosar
ce priveşte construcţia unei case ce aparţine mamei sale, într-o comună ilfoveană. El este cercetat pentru luare de mită, casa
fiind construită de trei firme aparţinând lui Sergiu Sechelari.

Basescu si Roman, fata-n fata la primul Congres al Diasporei

oul inalt reprezentant al Guvernului Romaniei pentru românii din strainatate, dar si candidatul PNL la parlamentare intr-un colegiu din Europa, Petre Roman, isi intra rapid in atributii. El a si “aranjat”, pentru luna
octombrie, mai multe intalniri cu autoritatile spaniole. “Ma voi intalni la Madrid cu autoritati locale, cu autoritati guvernamentale, dar si cu cele sindicale”, ne-a delcarat, ieri, fostul premier. Intalnirile au si un scop electoral, tinan-du-se cont de colegiul repartizat de PNL lui Roman. Coincidenta sau nu, cam in aceeasi perioada, la Madrid se va afla si presedintele Traian Basescu, invitat special pe 5 octombrie, cu ocazia primului Congres al Diasporei Române din Europa, Statele Unite si Canada. Potrivit unui comunicat al Federatiei Asociatiilor Române din Spania, imaginea deteriorata a românilor care locuiesc în diaspora, criza economica mondiala, noile modificari legislative si multiplele probleme prin care românii din diaspora trec au determinat asociatiile românesti din Europa, Statele Unite ale Americii si Canada sa se reuneasca într-un congres care va avea loc în 5 octombrie. Reuniunea se va desfasura la Alcala de Henares, lânga Madrid, evenimentul fiind intitulat “Forum Europa 2008”. Discutiile se vor axa pe cautarea de solutii atât pentru problemele cu care românii din diaspora se confrunta, cât si pe masurile ce trebuie luate pentru îmbunatatirea imaginii românilor din afara tarii. Intrebat daca va fi prezent si la acest eveniment, Roman ne-a declarat ca, deocamdata, nu a primit nici o invitatie la acest eveniment, insa ne-a asigurat ca va participa, deoarece se va afla in acea perioada in zona.

Sprijinit de Adrian Severin

Europarlamentarul PSD Adrian Severin ii ia aparare fostului, lider al PD, Petre Roman, afirmand ca decizia de a candida
din partea PNL este de înteles, în cazul existentei unui context politic caracterizat de confuzie ideologica. “Din pacate, nu optiunea domnului Roman are o problema, ci contextul politic românesc are o problema. În masura în care, într-o seara, partidul pe care domnul Roman l-a fondat împreuna cu mine si cu alti colegi, respectiv PD, a devenit dintr-un partid social-democrat un partid popular european, în momentul în care PNL are o ideologie care nu este nici ea foarte clara, în momentul în care curentele social-democrate s-au unit în cadrul PSD lasându-l în afara lor pe domnul Roman, era de înteles ca dânsul sa îsi caute un partid-vehicul pentru a ramâne în viata
politica româneasca”, a precizat Severin. Adrian Severin a fost vicepresedinte al PD între anii 1992-1998, perioada în care Petre Roman era presedintele formatiunii.
(Claudia Toma)

Principele Radu nu mai este Reprezentant Special al Guvernului

Principele Radu al României a decis, cu acordul Regelui Mihai, încetarea exercitarii pozitiei de Reprezentant Special al Guvernului, informeaza Biroul de presa al Regelui. Conform sursei citate, principele Radu va derula, în continuare, proiectele începute în domeniile consolidarii comunitatilor locale (“Orasele României”), cooperarii regionale (“Initiativa Europa Regiunilor”) si diversificarii legaturilor transatlantice (“Turneul Prieteniei”), în calitate de membru al familiei regale. Cu împuternicirea Regelui Mihai, Casa
Regala subliniaza caracterul neutru al demersurilor ei, asezarea deasupra proiectelor politice si sustinerea intereselor fundamentale, durabile, ale statului si natiunii române.

Summitul NATO din aprilie, organizat pe datorie. Parlamentul nu şi-a primit banii înapoi

anii cheltuiţi pentru summitul NATO în aprilie 2008 dau naştere la dispute între instituţiile statului. De o parte este Parlamentul care a dat bani din bugetul propriu, aşteptând o decontare ulterioară, iar de cealaltă parte sunt Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Externe care amână achitarea datoriilor. Banii alocaţi din bugetul Camerei Deputaţilor au fost cheltuiţi pentru înfrumuseţarea Palatului Parlamentului, pentru materiale, pentru iluminare dar şi pentru utilităţi. Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Titu Ghiorghiof spune că aceşti bani urmau să fie recuperaţi, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Potrivit acestuia ar fi vorba de suma de 250 miliarde de lei
vechi.

O altă problemă o constituie materialele achiziţionate pentru Summit dar care nu mai sunt de folos Camerei şi urmează să fie donate sau casate.

Banii sunt necesari pentru renovarea Palatului Parlamentului, dar şi pentru achiziţionarea de maşini şi pregătirea Camerei pentru următoarea legislaţie. Aceştia ar trebui să fie restituiţi de la Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Afacerilor Externe.

Curtea de Conturi va funcţiona în baza regulamentului propriu, iar membrii nu vor mai avea imunitate

Senatorii au decis miercuri, cu unanimitate de 113 voturi, ca activitatea Curţii de Conturi
să se desfăşoare în baza unui regulament propriu, parlamentarii PSD, PD-L, PNL, UDMR şi PRM respingând astfel principala obiecţie a preşedintelui Băsescu.

Senatul, cameră decizională, a reexaminat miercuri Legea Curţii de Conturi, la cererea preşedintelui Băsescu, însă aleşii nu au fost de acord cu punctul de vedere prezidenţial potrivit căruia activitatea acestei instituţii trebuie reglementată prin lege, şi nu prin regulament aprobat de plenul Curţii. La fel ca şi deputaţii, senatorii nu au făcut nicio intervenţie pe textul Legii pentru a rezolva prima
obiecţie a preşedintelui, anume aceea ca organizarea activităţilor instituţiei, precum şi modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activităţi (rapoartele de audit) să se facă exclusiv prin lege, şi nu prin regulament propriu adoptat de plenul Curţii. Totuşi, senatorii au admis una din solicitările lui Traian Băsescu şi au stabilit atribuţiile preşedintelui Autorităţii de Audit prin Lege, fără să mai lase această reglementare la latidudinea plenului Curţii. Pe de altă parte, senatorii au păstrat prevederea potrivit căreia Autoritatea de Audit este condusă de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi.

În schimb, senatorii au fost mult mai radicali decât preşedintele în ceea ce priveşte imunitatea membrilor Curţii de Conturi, pe care au eliminat-o cu totul din textul legii. Preşedintele solicitase modificarea unui articol referitor la imunitate
, care prevedea că membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu aprobarea birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate. Băsescu a cerut eliminarea referirii la trimiterea în judecată contravenţională, însă senatorii PNL Norica Nicolai, PSD Şerban Nicolae şi Doru Ioan Tărăcilă au propus, şi plenul a aprobat, eliminarea întregului articol. De asemenea, s-a eliminat şi articolul similar referitor la auditorii publici externi.

Senatul a fost de acord cu obiecţiile preşedintelui privind eliminarea prevederilor potrivit cărora statutul consilierilor de conturi, preşedinţiilor şi vicepreşedinţilor Curţii de Conturi şi ai Autorităţii de Audit era asimilat judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce ar fi însemnat că aceştia beneficiau de acelaşi tip de salarizare, ca şi de alte drepturi, cum ar fi pensiile de serviciu.

O altă cerinţă a preşedinţiei admisă de Senat este şi reglementarea precisă a termenelor şi condiţiilor procedurale pentru formularea obiecţiunilor la constatările din rapoartele de audit. Astfel, entitatea auditată poate face obiecţiuni scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecţiunile formulate se depun la sediul instituţiei din care face parte auditorul public extern şi vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.

O altă modificare făcută de senatori, deşi nesolicitată de preşedintele României, se referă la reformularea condiţiilor în care sunt numiţi consilierii de conturi. Astfel, textul iniţial trimis spre promulgare avea următorul cuprins: "pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii: vechime în activităţi din domeniile economico-financiar de minimum 12 ani, studii superioare economice, juridice sau tehnice şi pregătire profesională temeinică". Varianta votată de senatori are altă formulare: "pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică", ceea ce ar putea lăsa posibilitatea ca vechimea să nu fie exclusiv în domeniul economic ori juridic. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeşte preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi şi ai Autorităţii de Audit.

În fine, senatorii i-au dat dreptate preşedintelui şi în privinţa trimiterii în judecată penală. Astfel, de la data trimiterii în judecată penală, membrii Curţii de Conturi şi auditorii publici externi sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă (s-a eliminat, cum a solicitat Băsescu, adăugirea "şi irevocabilă", valabilă numai pentru hotărârile judecătoreşti date în materie civilă), ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare suspendarea încetează.

Deputaţii au adoptat săptămâna trecută, cu 224 de voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri, cererea de reexaminare a Legii Curţii de Conturi, însă nu au acceptat principala recomandare a preşedintelui ca organizarea activităţilor Curţii să se facă exclusiv prin lege, şi nu prin regulament propriu.

La Senat, Legea a trecut cu o largă majoritate, obţinută de către preşedintele de şedinţă, social-democratul Doru Ioan Tărăcilă, prin renunţarea la votul electronic şi votarea prin ridicare de mână, astfel eliminându-se posibilitatea neîntrunirii cvorumului necesar, de 69 de susţineri.

În iunie, odată cu cererea de reexaminare, Băsescu a cerut şi sesiune extraordinară a Parlamentului pentru legea Curţii de Conturi, în condiţiile în care votul plenului comun pentru prelungirea mandatului membrilor Curţii fusese considerat invalid, iar instituţia putea râmâne blocată pe timpul vacanţei parlamentare. La începutul lunii iulie, conducerea Parlamentului a decis că mandatul membrilor Curţii de Conturi va fi prelungit până pe 30 septembrie, întrucât se consideră că votul dat iniţial a fost valid, iar o sesiune extraordinară să aibă loc doar în august, exclusiv pentru reexaminarea legii Curţii. Situaţia conducerii Curţii de Conturi este disputată încă de la schimbarea puterii în 2004, iar schimbarea Legii a trenat de atunci în Parlament. Senatul este cameră decizională în acest domeniu.

Parlamentul continuă să plătească chiriile senatorilor care au case în Bucureşti

“Anul trecut, cam exact în aceeaşi perioadă a anului şi în aceeaşi pagină a Academiei Caţavencu, apărea un material ce avea să provoace un scandal care a captat atenţia publică mai bine de jumătate de an. Am arătat atunci cum mai mulţi membri ai Parlamentului, deputaţi şi senatori, încasau lună de lună aproximativ 1.000 de dolari pentru a-şi plăti chiria pe perioada şederii în Bucureşti. Toate acestea în timp ce ei deţineau mai multe proprietăţi, apartamente sau case în care locuiau bine mersi, cheltuind banii primiţi după bunul-plac. A urmat un întreg scandal ce a dus la o sumedenie de schimbări: unii deputaţi sau senatori au returnat banii,
alţii au renunţat să mai solicite aceste sume; au existat mai multe iniţiative de schimbare a legii şi chiar a fost schimbat regulamentul Camerei Deputaţilor.

Şi totuşi, la Senat, unele lucruri nu s-au schimbat
La un an distanţă de la întregul scandal al chiriilor, se pare că unele lucruri nu s-au schimbat. Ba chiar putem spune că la Senat nu s-a schimbat nimic. În prezent, mai bine de o treime din senatori încasează lunar această sumă de aproximativ 1.000 de dolari
lunar pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti. Cei 36 de senatori care au renunţat la luxul hotelului
plătit de Parlament şi au ales să stea cu chirie sînt: Ivan Cismaru, Ioan Corodan, Petre Daea, Carol Dina, Vasile Dîncu, Ioan Mihai Dumitrescu, Constantin Dumitru, Peter Eckstein Kovacs,
Levente Andras Szabo Fekete, Teodor Filipescu, Ion Florescu, Constantin Găucan, Cristian Radu Georgescu, Marian Nicolae Iorga, Petru Nicolae Iotcu, Maria Paula Ivănescu, Dorel Jurcan, Mihail
Lupoi, Mircea Mereuţă, Ioan Alexandru Morţun, Traian Novolan, Alexandru Pereş, Ilie Petrescu, Daniel Savu, Verginia Şerbănescu, Doina Silistru, Sever Ster, Ilie Stoica, Cezar Şerban Străţilă, Claudiu Tănăsescu, Radu Terinte, Angel Tilvar, Radu }irle, Liliana Tomoioagă, Ion Vargău şi Vilmos Szambori. Fireşte, pe
aceşti iluştri senatori îi veţi revedea, în curînd, pe buletinele de vot ale diferitelor circumscripţii unde vor vrea să mai închirieze un mandat pentru următorii patru ani. Căci viaţa în Bucureşti nu e chiar aşa de grea cînd îţi plăteşte Parlamentul chiria”.

Liderul PIN, Cozmin Guşă, spune că nu va candida la alegerile generale nici în Cluj, nici altundeva

Preşedintele PIN, Cozmin Guşă, nu va candida
la alegerile generale nici într-un colegiu uninominal din judeţul Cluj, aşa cum i-a propus liderul PSD Cluj, Vasile Soporan, nici altundeva, transmite Mediafax.

Guşă a declarat astăzi, că această decizie nu este una de frondă şi luată la repezeală, ci una care a rezultat în urma unei analize profunde, care vizează cariera sa viitoare şi mediul politic actual din România.

"Chiar dacă sunt prieten cu Vasile Soporan şi cu Vasile Puşcaş nu pot să reuşească să mă convingă să candidez", a spus Guşă.

El a afirmat că îi va sprijini, însă, pe cei doi parlamentari social-democraţi în campania electorală, în condiţiile în care apreciază activitatea acestora.

"Nu voi sprijini PSD în alegeri, ci, punctual, candidaţii PSD în care cred. O să le dau o mână de ajutor şi înainte de campanie şi în timpul campaniei electorale, atât lui Vasile Puşcaş, cât şi lui Vasile Soporan. Sunt puţini oameni care au profesionalismul lui Vasile Puşcaş sau buna credinţă şi expertiza administrativă a lui Vasile Soporan", a explicat Cozmin Guşă.

Parlamentul European rămâne atent la problema corupţiei din România şi Bulgaria, spune Elmar Brok

PE nu poate accepta ca banii contribuabililor europeni să fie deturnaţi în reţele de corupţie din România şi Bulgaria, iar pentru a ieşi de sub monitorizare, Bucureştiul trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate înainte de aderare,a declarat pentru NewsIn europarlamentarul german Elmar Brok.

Întrebat dacă Parlamentul European va discuta rapoartele Comisiei Europene din luna iulie şi măsurile luate împotriva Bulgariei, Brok a spus că, din câte ştie, va exista o dezbatere în luna octombrie. El a precizat că în cadrul grupului PPE-DE s-a amintit şi de îngheţarea fondurilor de preaderare pentru România, făcând referire la sistarea plăţilor SAPARD pentru 2008 din cauza unor deficienţe descoperite în sistemul de management şi control, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.

"România trebuie să schimbe aceste lucruri. Noi
ne uităm la rezultate şi spunem dacă s-au îndeplinit condiţiile sau nu. Nu putem fi de acord ca banii contribuabililor europeni să meargă în reţelele de corupţie din România sau Bulgaria. Corupţie există peste tot, desigur, dar la un moment dat trebuie trasă o linie şi spus 'destul, până aici'", a spus Brok.

Referitor la ţelul declarat de clasa politică românească de a ieşi anul viitor de sub monitorizarea Comisiei Europene, Brok a replicat "de ce nu ies încă de anul acesta? de ce nu se ţin de promisiunile făcute? Au promis încă de acum trei ani, dinainte de aderare, că vor rezolva aceste probleme şi uite că tot mai discutăm despre ele", a remarcat europarlamentarul german, fost preşedinte al comisiei de afaceri externe a PE în faza de preaderare a României.

Dezbaterea din PE ar putea avea loc după ce, în perioada 28 septembrie - 1 octombrie 2008, o echipă a comisiei de control bugetar a PE se va deplasa în Bulgaria pentru a "examina sistemul de management şi control al fondurilor UE". Misiunea are loc ca urmare a concluziilor rapoartelor CE care "subliniază dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria în gestionarea fondurilor UE", europarlamentarii urmând să propună soluţii pentru combaterea fraudei şi corupţiei din această ţară, se arată în agenda PE.

Rapoartele CE privind România şi Bulgaria au fost adoptate luni de către miniştrii de externe din toate cele 27 de state membre, care au cerut Bucureştiului şi Sofiei "să îşi intensifice eforturile luând toate măsurile necesare fără întârziere şi demonstrând rezultate tangibile şi durabile.

Raportul privind România critica în special Parlamentul României pentru lipsa "consensului neechivoc" în combaterea corupţiei la nivel înalt, mai ales prin măsurile legislative adoptate care au creat noi obstacole în lupta anticorupţie.

Săptămâna aceasta, preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului au redactat o scrisoare adresată preşedintelui PE, Hans Gert Pottering, urmând să o trimită după ce va fi adoptată de plen. În acea scrisoare, Bogdan Olteanu şi Nicolae Văcăroiu solicită o poziţie a PE pentru "afirmaţiile defăimătoare" ale CE la adresa unui parlament naţional, deplâng faptul că Parlamentul român n-ar fi fost consultat de către executivul european, cu toate că în cursul misiunilor la Bucureşti, experţii CE care au redactat raportul au avut întâlniri şi cu comisiile juridice ale legislativului român.

Explozie de oferte pe piaţa inchirierilor

n primele doua saptamani ale lunii septembrie, conform AnunturiParticulari.ro, au fost scoase la inchiriere peste 1.500 de apartamente. Asa cum se intampla in fiecare an, multi bucuresteni au asteptat apropierea anului universitar pentru a-si scoate apartamentele la inchiriat. Pe fondul cererii mari
, venite mai ales din partea studentilor, asistam la o crestere
a chiriilor.

Numarul ofertelor de inchiriere scoase pe piata a inregistrat o crestere semnificativa, atat fata de luna precedenta, cat si fata de aceeasi perioada a anului trecut. In prima jumatate a lunii septembrie au fost scoase pe piata peste 400 de garsoniere si peste 600 de apartamente cu 2 camere. Pe segmentul apartamentelor cu 3 camere au fost scoase la inchiriat aproape 400 de unitati. Oferta de pe piata este completata de cele peste 2.100 de apartamente scoase la inchiriat in luna august si peste 2.000 in iulie.

Evolutia preturilor, dar si stabilitatea pe piata inchirierilor a determinat tot mai multi proprietari sa se orienteze catre aceasta forma de valorificare a apartamentelor. Spre deosebire de piata vanzarilor de apartamente, chiriile nu vor suferi schimbari majore in perioada urmatoare. Atat cresterea cat si scaderea chiriilor se inscriu in marje previzibile, prin urmare proprietarii sunt incurajati sa isi inchirieze imobilele pe o perioada cat mai lunga.

Aceasta tendinta este confirmata si de statisticile din ultimul an. Potrivit AnunturiParticulari.ro, din august 2007 pana in august 2008, ofertele de inchiriere au crescut cu 41% pentru apartamentele cu doua camere si cu 21% pentru garsoniere. Cresteri de peste 20% au inregistrat si ofertele pentru apartamentele cu trei si patru camere.

Kudrin a anunţat că bursele ruseşti vor fi redeschise vineri

Ministrul rus al finanţelor, Aleksei Kudrin, a anunţat joi că bursele din Rusia, închise pe fondul crizei încrederii din sectorul bancar, se vor redeschide vineri.

"Am decis să reluăm tranzacţiile începând de vineri", a declarat Kudrin, citat de agenţiile de presă RIA Novosti şi Interfax.

Joi, principala bursă din Moscova, RTS, a rămas închisă din cauza crizei de încredere din sectorul bancar
, după ce suspendase tranzacţionarea de miercuri.

Opel Astra IV a fost surprins la teste pe pista in Germania

oua generatie de Opel Astra se afla acum in teste de circuit. Fotografii de la CarMagazine au surprins un prototip bine deghizat al celei de a patra generatii de Opel Astra alergand pe circuitul de la Nurburing. Masina ar trebui sa ajunga efectiv in showroom-uri in a doua parte din 2009. Este sigur ca prima varianta a Opel Astra 4 lasata pe piata va fi cea hatchback, insa vor exista si variante sedan, break si coupe (CC).

Opel Astra imparte platforma cu Chevrolet Volt
Opel simte nevoia de o noua generatie a compactei pentru ca segmentul sau de piata se schimba foarte repede. Renault Megan va fi lansat in a treia sa varianta in aceasta toamna, la fel si Volkswagen Golf VI. Mai mult, OpelAstra intra in planul global al GM fiind construit pe aceeasi platforma (Delta II) cu Chevrolet Cruze, viitorul Saab 9-1, Chevrolet Volt sau viitorul Zafira.

Mai mult, noul Opel Astra trebuie sa se incadreze in aceleasi linii de design ca fratele mai mare
, Opel Insignia. Dupa forma pe care o putem observa sub camuflaj se pare ca noul
Opel Astra este intr-adevar mai ascutit in partea frontala si, foarte posibil, mai agresiv decat actualul model.

Opel Astra hibrid
Pentru a ramane in acelasi trend cu celelalte compacte Opel Astra va trebui sa ofere propulsoare cu grad redus de poluare, sub limita de 120 de g/km de CO2. Surse din cadrul GM sugereaza ca noul Opel Astra va avea si o varianta de propulsie hibrid, benzina/electric. Momentul prezentarii oficiale a masinii nu este inca divulgat de GM/Opel insa nu ar fi exclus ca masina sa apara pe lista noutatilor la Geneva in 2009.

Petrolul s-a scumpit la aproape 99 dolari/baril din cauza sistării producţiei în Golful Mexic

Ţiţeiul tranzacţionat pe piaţa americană s-a scumpit, joi, cu 1,83 dolari, la 98,99 dolari
/baril, în contextul în care pieţele financiare
globale încep să îşi revină după criza financiară, iar producţia de petrol din Golful Mexic a fost sistată din cauza uraganului Ike.

Petrolul tranzacţionat pe piaţa londoneză s-a scumpit cu 1,48 dolari, la 96,32 dolari/baril.

Pe pieţele de capital, acţiunile s-au apreciat după ce băncile centrale au injectat milioane de dolari în pieţele monetare pentru a echilibra balanţa lichidităţilor. Scumpirea ţiţeiului a fost determinată şi de deprecierea monedei americane.

Cel mai mare hotel de cinci stele din România

adisson SAS Hotel Bucharest a fost deschis, astăzi, oficial, în urma unei investiţii de peste 60 milioane euro
, au anunţat, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii complexului.

Hotelul are 424 de camere, dintre care 301 sunt camere standard, 74 sunt camere executive, 10 pentru persoane cu dizabilităţi şi 39 de apartamente. Unitatea este cel mai mare
complex hotelier din reţeaua Radisson din Europa de Est, potrivit unui comunicat al companiei
, citat de Mediafax.

În plus
, unitatea dispune de patru restaurante şi trei baruri, precum şi un centru de conferinţe de 1.500 de metri pătraţi. În hotel funcţionează un centru Bali Spa, un centru de sănătate de peste 2.600 de metri pătraţi, o piscină exterioară încălzită, jacuzzi exterior şi o pistă de jogging.

Proprietarul celui mai mare hotel de cinci stele din România este BEA Hotels, care face parte din grupului israelian Elbit Medical Imaging Ltd. Hotelul din Capitală este primul afiliat mărcii Radisson în România, cel de-al doilea urmând să fie inaugurat la Braşov, în 2009.

Radisson SAS & Hotel Resort reprezintă marca premium a grupului Rezidor, din care mai fac parte lanţurile hoteliere Park Inn, Country Inn, Regent şi Missoni.

Adevărul preia Ringier Ucraina

Adevărul Holding anunţă preluarea operaţiunilor deţinute de grupul elveţian Ringier AG în Ucraina. Cel mai important brand în această tranzacţie este cel al cotidianului tabloid Blik.

Odată cu achiziţionarea companiei
Free Media Ucraina (editorul titlului Blik la Kiev), managementul Adevărul Holding urează bun venit în echipa celor 106 noi
colegi, care lucrează în birourile din capitala ucraineană.

Pasul făcut pe piaţa din Ucraina e o premieră pentru un publisher român şi, deopotrivă, o etapă strategică în viziunea de dezvoltare a grupului Adevărul. Operaţiunile din Ucraina vor fi coordonate de la Bucureşti de noua structură creată în Adevărul Holding, Divizia Internaţional şi Reviste.

Blik a fost lansat pe piaţa din Ucraina în mai 2006 de compania Ringier, după modelul tabloidului elveţian Blick, concept extins şi în Ungaria (Blikk), Serbia (Blic), Cehia(Blesk) şi Romania (Libertatea). Adevărul Holding deţine, la rândul său, al doilea cotidian tabloid din România ca vânzări, Click! (130.000 exemplare vândute zilnic). Una dintre priorităţile integrării Blik este valorificarea sinergiilor cu tabloidul Click!, aflat într-o spectaculoasă creştere de tiraj şi audienţă.

„Aceste investitii şi multe altele pe domenii conexe, cum ar fi tiparul, nu fac decât să confirme creşterea spectaculoasă a grupului nostru. Cei peste 800 de angajaţi formează azi o echipă puternică şi unită, care are curajul, instrumentele şi atitudinea de business necesare pentru a face din Adevărul Holding un jucător important pe piaţa românească. Numai observatorii superficiali nu iau în serios poziţia din ce în ce mai solidă a companiei noastre", a declarat Răzvan Corneţeanu, directorul general al holdingului Adevărul.

Disponibilizări şi reduceri de costuri la Arcelor Mittal

rcelor Mittal, cel mai mare
producator de otel din lume, a anuntat lansarea unui program de reducere a costurilor cu 4 miliarde de dolari (2,8 miliarde euro
) in urmatorii cinci ani.

Acest lucru va implica si o serie de disponibilizari prin oferirea de pachete speciale, cresterea productivitatii dar si reducerea consumului de energie
. Planul ar trebui sa duca la reducerea costurilor cu 30 de dolari pe tona

Oficialii companiei
nu au oferit un numar exact al muncitorilor care vor fi disponibilizati. Grupul are in acest moment 320.000 de angajati in aproximativ 60 de tari din toata lumea. Compania a anuntat cu cateva saptamani in urma ca va concedia 575 de angajati ai unei uzine din Franta.

Reprezentantii companiei au mai precizat ca se asteapta ca profitul inainte de taxe pentru primele noua luni ale anului in curs sa inregistreze o crestere de 47,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 21,5 miliarde de dolari. In prima jumatate a anului in curs grupul a intrecut orice asteptari si a raportat un profit net in crestere cu 31%, pana la 8,2 miliarde de dolari.

Leul, strâns în menghină de străini

eşirile investitorilor din pieţele emergente afectează România
Analiza tehnică arată intrarea monedei naţionale pe un trend clar de scădere
Voinea: Nivelul de 3,7 lei pentru un euro este mai uşor de apărat
În prima jumătate a lunii septembrie, moneda naţională a intrat pe o tendinţă de depreciere, cotaţia euro/leu depăşind canalul orizontal cuprins între limitele de variaţie de 3,50-3,60. Specialiştii identifică drept principale cauze ale acestui fenomen ieşirile de capital speculativ generalizate de pe pieţele financiare în actualul climat de instabilitate la nivel global, dar şi unele aspecte care privesc situaţia particulară a României precum deficitul de cont curent sau incertitudinile legate de perioada electorală şi de componenţa Guvernului de după alegeri.
"Este vorba, în principal, de percepţia investitorilor la nivel internaţional, care în aceste momente de turbulenţe aleg să iasă de pe pieţele emergente", a declarat Lucian Anghel, economist-şef al BCR, subliniind că România este percepută ca fiind relativ riscantă, iar acest sentiment se acutizează în contextul crizei financiare
. "Leul scade pentru că nu are motive fundamentale să reacţioneze altfel", a comentat Liviu Voinea, preşedinte al Grupului de Economie Aplicată. "Problemele legate de deficitul de cont curent sunt foarte îngrijorătoare pentru cine priveşte lucrurile din afară, iar retragerile de capital ale nerezidenţilor determină această depreciere a leului. Este un fenomen care se manifestă şi pe celelalte pieţe din regiune, numai că România are cel mai ridicat grad de dependenţă faţă de capitalul speculativ", a mai adăugat Voinea, amintind că 90% din tranzacţiile pe lei sunt făcute de nerezidenţi, iar maturitatea este mai mică de şapte zile.
"Ne apare ca evident faptul că această recrudescenţă a crizei americane amplifică lucrurile şi scăderea leului se datorează în primul rând investitorilor care se sperie şi optează pentru o lichidare ceva mai agresivă a poziţiilor pe emergente", susţine analistul financiar Dragoş Cabat. În plus, perspectivele de stagnare sau chiar recesiune pentru economiile
ţărilor din Uniunea Europeană au un impact negativ suplimentar asupra leului, pentru că investitorii anticipează că şi România ar putea fi afectată de valul turbulenţelor internaţionale. Efectul principal ar fi o încetinire a creşterii economice, explică Dragoş Cabat. "Criza ne va afecta indirect prin curs", apreciază Lucian Anghel. Cursul euro/leu a fost deja influenţat de o serie
de ieşiri de capital pe fondul acestei crize de lichidităţi. S-a observat că şi atunci când dolarul
a înregistrat o revenire mai consistentă, fondurile au retras o parte din lichidităţi de pe emergente pentru a specula respectiva oportunitate. Aceste retrageri ar putea continua şi în perioada următoare pentru a se intra pe bonduri, pe aur sau chiar numai pentru procurarea lichidităţilor necesare, a mai precizat economistul-şef al BCR. La acest capitol, al retragerilor de lichidităţi, Liviu Voinea a menţionat şi unele vânzări efectuate de băncile locale, subsidiare ale unor grupuri internaţionale, care în aceste momente îşi ajută băncile-mamă cu euro.
Dragoş Cabat confirmă, la rândul său, că ieşirile generalizate de pe emergente sunt cele care influenţează în mod decisiv cursul şi mai puţin cele legate strict de situaţia particulară a României. Totuşi, din acest punct de vedere al factorilor interni care conduc spre o amplificare a aversiunii capitalului financiar faţă de România, analistul financiar a adus în discuţie perioada electorală care se ştie că aduce cheltuieli bugetare nejustificate ce accentuează dezechilibrele.
Diferenţialul de dobândă continuă să fie un argument favorabil menţinerii poziţiilor pe leu
Diferenţialul de dobândă al parităţii euro/leu rămâne, în continuare atractiv pentru investitori, consideră Lucian Anghel, aceasta fiind una dintre cauzele principale ale aprecierii monedei naţionale din ultima jumătate de an. În opinia lui Dragoş Cabat, acest aspect este deja inclus în preţ, iar acum investitorii anticipează că BNR nu mai are argumente serioase pentru a opera noi majorări de dobândă. Din acest punct de vedere, mulţi dintre managerii fondurilor ar putea fi tentaţi să îşi marcheze profiturile.
Până la sfârşitul anului leul s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 3,7
În acest context tendinţa de scădere a leului ar putea continua, dar specialiştii nu întrevăd un ritm accelerat de devalorizare pentru următoarea perioadă. "Cred că Banca Naţională va încerca să ţină cursul în jurul nivelului de referinţă de 3,70, care este mai uşor de apărat", susţine Liviu Voinea. "Mă gândesc pentru sfârşitul anului la o oscilaţie a cursului în intervalul 3,5 - 3,7, pe care nu exclud să îl depăşim conjunctural. Totuşi, mă aştept ca evoluţia să fie mult mai stabilă decât anul trecut, iar mişcările să se producă gradual", a punctat Lucian Anghel. Acesta nu exclude o evoluţie şi peste maximul din ianuarie 2008 în condiţiile în care criza financiară internaţională se va acutiza, dar a subliniat că scenariul de bază pe care merge BCR este acela al unei evoluţii mai îndelungate în intervalul menţionat. Limitele de variaţie de 3,6 - 3,7 sunt considerate de căre Dragoş Cabat ca fiind cele mai probabile pentru următoarele luni. Argumentul său principal este acela că guvernanţii şi BNR vor face eforturi substanţiale să menţină un curs relativ stabil până la alegeri, însă începând cu luna decembrie, dacă şi presiunile internaţionale se vor amplifica, cursul ar putea merge către 3,80 -4,00, care ar fi destul de confortabil economiei.
Semnalele tehnice indică intrarea pe un trend de apreciere a euro
Ieşirea fondurilor speculative de pe moneda naţională este confirmată şi de semnalele tehnice. Practic, la începutul acestei luni, odată cu forţarea pragului de rezistenţă de la 3,60, cotaţia a trecut peste linia de trend descendentă trasată începând cu topul din ianuarie 2008. După depăşirea nivelului de 3.63, echivalent cu punctul maxim al rebound-ului din iulie, secvenţa "lower-highs, lower-lows" specifică unui downtrend a fost ruptă, în prezent fiind confirmat un top relativ superior celui din iulie. Indicatorii au ajuns în teritoriu pozitiv, atestând tendinţa investitorilor de a-şi lichida din poziţiile acumulate pe leu. În graficul ataşat am adăugat indicatorul MACD pe care îl vedem peste linia zero, în concordanţă cu traiectoria ascendentă a cotaţiei euro/leu. Trendul este validat şi de trecerea mediei mobile de 20 de zile peste cea de 50 de zile, fenomen specific perioadelor de creşteri.
Credibilitatea întoarcerii direcţiei pe această paritate este întărită de formaţiunea de tip "Morning Star" ("Steaua Dimineţii") conturată pe bottom-ul consemnat la începutul lui august. Pattern-ul respectiv este compus dintr-o lumânare lungă roşie, aparţinând trendului descendent, de o lumânare de tip "Doji Star", în care preţul de închidere este apropiat de cel al deschiderii, reflectare al indeciziei din piaţă şi de o lumânare lungă albă ("white wide range bar") care semnalează faptul că deja cumpărătorii au preluat controlul. În cazul de faţă, lumânarea de tip "doji" are o umbră inferioară foarte lungă, echivalentă cu atingerea, intraday, a minimului de 3.4564, ceea ce denotă existenţa unei tensiuni importante în piaţă. Forţa investitorilor care aleg să iasă de pe leu este evidenţiată de dimensiunea lumânării albe aferente sesiunii din 8 august, aceasta fiind, practic, de două ori mai mare
decât prima lumânare roşie din componenţa formaţiunii de "Morning Star" menţionate aici. Şi pe graficul săptămânal pattern-ul de la bottom-ul amintit este de întoarcere, respectiv o lumânare de tip "key reversal up bar", cu atingerea unui minim de la care cumpărătorii s-au activat determinând o închidere deasupra zilei precedente. Dacă ne gândim că acest ricoşeu s-a produs din zona retragerii Fibonacci de 50% aplicată creşterii euro din perioada iulie 2007 - ianuarie 2008, iniţierea unui nou trend ne apare cu atât mai credibilă. Marţi, cotaţia euro/leu a atins pragul de la 3,65, pe care l-a depăşit în cursul şedinţei. Este interesant de urmărit dacă de aici va urma o retragere pe media mobilă, sau fondurile care ies de pe leu o vor face ceva mai agresiv împingând preţul peste acest nivel de referinţă.

FMI: Etapa cea mai gravă a crizei financiare abia acum începe

Etapa cea mai gravă a crizei financiare
ar putea avea loc de acum înainte şi tot mai multe instituţii importante din acest sector s-ar putea confrunta cu dificultăţi în următoarele luni, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn, citat de Reuters.
Riscurile crizei afectează economia mondială, deşi atât pieţele dezvoltate, cât şi cele emergente, au arătat semne de rezistenţă, a afirmat Strauss-Kahn.
"Este o criză financiară foarte serioasă. Trebuie să anticipăm faptul că şi alte instituţii financiare se vor confrunta cu probleme săptămânile sau lunile viitoare", a declarat oficialul FMI.
Strauss-Kahn(foto) a făcut aceste declaraţii după ce Rezerva Federală Americană (Fed) a anunţat că va împrumuta American International Group (AIG) cu până la 85 de miliarde de dolari
pentru doi ani, în schimbul preluării unei participaţii de 79,9% la asigurător, finanţarea de urgenţă având scopul de a evita intrarea grupului în faliment.
"Ne confruntăm zilele acestea cu o majorare a riscurilor şi a incertitudinii, dar cred că economia mondială îşi va reveni în 2009", a adăugat şeful FMI.
Salvarea AIG are loc la doar două zile după ce autorităţile americane au refuzat să ajute a patra mare bancă
de investiţii din SUA, Lehman Brothers, să evite intrarea în faliment, în pofida presiunilor exercitate de şefii marilor companii
de pe Wall Street.

Băncile, cei mai vulnerabili emitenţi

ursul acţiunilor BRD s-a depreciat, de la începutul lunii septembrie, cu 24,55%

Criza internaţională care a afectat cu precădere băncile de investiţii americane a aruncat instituţiile de credit tranzacţionate la BVB în topul celor mai vulnerabile companii.

Deşi băncile de pe piaţa românească sunt departe de a se confrunta cu o criză de lichiditate şi raportează rezultate financiare
peste aşteptări, evoluţia acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este dezastruoasă.

Numai de la începutul acestei luni, cursul titlurilor BRD s-a depreciat cu nu mai puţin de 24,55%. Iar de la începutul anului bursier, scăderile din acest sector au întrecut şi cele mai pesimiste aşteptări.

De exemplu, faţă de băncile poloneze, care au pierdut mai puţin de 30% de la începutul anului, acţiunile BRD şi TLV au ajuns la corecţii de peste 60%. "O astfel de evoluţie a fost surprinzătoare şi nu cred că poate avea cineva pretenţia că a intuit astfel de corecţii ale preţurilor care, mai ales în ultima săptămână, nu au în spate o justificare dată
de analiza fundamentală", subliniază Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză piaţă de capital în cadrul BCR.

Lipsesc investiţiile de portofoliu

Acţiuni de portofoliu, BRD şi TLV au fost cele mai expuse retragerii investitorilor. Titlurile TLV s-au depreciat cu peste 9% în luna
septembrie, iar banca a aprobat răscumpărarea unui pachet de 5% din capitalul social subscris pentru stabilizarea cotaţiilor. "Băncile sunt preferatele investitorilor, şi au fost foarte mult depreciate în momentul în care aceştia au decis, pe fond emoţional, să iasă din piaţă", explică Adrian Simionescu, preşedintele Vienna Investment Trust.

Astfel, acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC), cea mai mică dintre băncile tranzacţionate la BVB şi, deci, aflată mai puţin în atenţia investitorilor, au fost afectate în intervalul menţionat de o scădere de sub 2%.

Una dintre cauzele deprecierilor agresive traversate de piaţa românească rămâne oferta limitată. "Motivaţia corecţiilor exagerate ale bursei noastre comparativ cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est stă în faptul ca avem o piaţă extrem de limitată, cu o valoarea a capitalizării free-float-ului (a acţiunilor liber transferabile) mai mică de 3,5 miliarde euro, ceea ce este foarte puţin", este de părere analistul BCR. În plus, lipsa de activitate a străinilor nu a fost compensată pe cererea de acţiuni din partea investitorilor autohtoni.

HSBC, cea mai mare
capitalizare

Evoluţia bursieră a băncilor din România este cu atât mai surprinzătoare în contextul în care profiturile raportate nu justifică diminuarea capitalizării.

A doua bancă din România a anunţat un profit net la jumătatea anului de 515 milioane de lei, în creştere cu 23% faţă de acelaşi interval din 2007. Tot în primul semestru, Banca Transilvania a obţinut în primele luni un profit net de 111,43 milioane lei (30,36 milioane euro), în creştere cu 40% faţă de perioada similară din 2007. "HSBC are, în momentul de faţă, cea mai mare capitalizare din lume, deşi dinamica profitului băncii europene este incomparabilă cu rezultatele raportate de băncile româneşti", atrage atenţia Adrian Simionescu.

Deşi a raportat o scădere a profitului cu 28% în primul semestru al acestui an, acţiunile HSBC au reuşit să facă faţă crizei financiare. HSBC a detronat Industrial and Commercial Bank of China (ICBC) din topul celor mai mari capitalizări la nivel mondial, cu o valoare de piaţă de aproximativ 180 miliarde dolari
.

Căpşunile din Marea Britanie se vor strica din lipsă de căpşunari

omânii şi bulgarii nu se înghesuie la muncile sezoniere la care au acces.

Vara aceasta, o bună parte din recolta de căpşuni, zmeură şi fructe de pădure va rămâne neculeasă în Marea Britanie, din pricina penuriei de lucrători sezonieri. Iar una dintre cauze o reprezintă şi faptul că românii şi bulgarii nu se înghesuie să ia aceste slujbe la care ar avea acces în pofida restricţiilor de pe piaţa muncii pentru alte categorii de lucrători, scrie The Independent. Astfel, la nici doi ani de când presa britanică agita sperietoarea „invaziei de români şi bulgari” după 1 ianuarie 2007, patronii din agricultură sunt îngrijoraţi de pierderile preconizate din cauza lipsei... de români şi bulgari. Dacă, anul trecut, producătorii de fructe au pierdut circa 20 milioane lire, suma ar putea creşte de câteva ori anul acesta, în condiţiile în care un sfert din slujbele sezoniere riscă să râmână neocupate. Or, acest lucru se datorează mai ales politicilor actualului Cabinet, care a cedat în faţa lobby-ului antiimigraţionist. În primul rând, cota de muncitori sezonieri pentru vara lui 2008 a fost redusă de la 25.000 la 16.250 de oameni şi rezervată exclusiv pentru români şi bulgari, ceea ce a blocat accesul ucrainenilor şi belaruşilor, care se băteau pentru aceste slujbe în alţi ani. Apoi, Agenţia pentru Frontiere şi Imigraţie (BIA) a respins, zilele trecute, cererea patronatelor agricole pentru suplimentarea cu 5.000 a numărului de vize acordate pentru muncitorii agricoli din afara UE. Totuşi, cauzele mai profunde ale fenomenului ţin de situaţia economică din Marea Britanie şi restul UE, care face tot mai neatractive muncile necalificate în Regatul Unit (UK), cândva atât de râvnite. Deja, polonezii părăsesc masiv Marea Britanie, atraşi de salariile în creştere din ţara lor. În plus
, „românii şi bulgarii pur şi simplu nu vor să vină în UK în număr suficient, iar alte naţionalităţi găsesc de lucru în magazine şi baruri (unde restricţiile nu permit accesul românilor – n.r.)”, consideră Rachel Hubbard, director al unei firme
producătoare de fructe. Acest lucru s-ar explica prin faptul că a devenit mai rentabil pentru muncitorii necalificaţi să-şi caute de muncă pe continent, unde ar încasa echivalentul a şapte lire pe oră, în timp ce, în UK nu li s-ar oferi decât 5,52 lire pe oră – salariul minim pe economie.

Fostul cancelar german Helmut Kohl s-a recăsătorit

Fostul cancelar german Helmut Kohl, în vârstă de 78 de ani, a cărui soţie Hannelore s-a sinucis în 2001, s-a recăsătorit săptămâna trecută la clinica în care este spitalizat în prezent, anunţă publicaţia Rheinpflalz, citată de AFP.

El s-a căsătorit cu Maike Richter, în vârstă de 43 de ani, în cea mai strictă intimitate la clinica universitară din Heidelberg.

Artizan al Reunificării Germaniei în 1990, Helmut Kohl urmează un tratament
de recuperare după ce a căzut la sfârşitul lui februarie şi a suferit un traumatism cranian.

Fără dialog sub asediu

BEIRUT. Majoritatea antisiriană din Liban a dat ieri asigurări că nu va accepta dialogul cu opoziţia condusă de gruparea Hezbollah, sub ameninţarea armelor acestora, în condiţiile în care confruntările între partizanii celor două părţi au fost reluate în nordul ţării.

Cel puţin 59 de persoane au murit şi 189 au fost rănite în ultima săptămână, în aceste conflicte care au zguduit întreaga ţară, potrivit responsabililor din serviciile de securitate
, citate de AFP. Sunt cele mai grave confruntări înregistrate în Liban de la încheierea războiului civil, în 1990.

O replică puternică a provocat panică în provincia chineză unde s-a produs cutremurul de luni

O replică puternică, cu intensitatea de 6,1 pe scara Richter, a zguduit astăzi Chengdu, capitala provinciei Sichuan din China, cel mai grav afectată de cutremurul de luni.

Replica, despre care mulţi spun că este cea mai puternică după cutremurul de luni, s-a produs
în jurul orei 15.10 (10.10, ora României), provocând panică. Oamenii au ieşit în grabă din clădiri, speriaţi, potrivit agenţiei China Nouă.

Cutremurul de luni, cu o magnitudine de 7,8 pe scara Richter, a avut epicentrul în districtul Wenchuan, la circa 100 de kilometri nord-vest de Chengdu. Circa 10.000 de persoane au murit în urma cutremurului, potrivit celui mai recent bilanţ provizoriu.

Primarul Romei cere evacuarea a 85 de tabere de nomazi

Gianni Alemanno, primarul Romei, a propus într-o întâlnire avută cu ministrul de interne, Roberto Maroni, eliminarea treptată a 85 de tabere de ţigani din zona capitalei italiene, informează cotidianul "Il Messaggero".

Afirmând că politicile privind siguranţa publică desfăşurate de către fostul primar al Romei, Walter Veltroni, au fost ineficiente, Alemanno a declarat că intenţionează să emită un decret care să aibă ca rezultat reducerea a 85 de taberelor de nomazi.

Printre imigranţii care trăiesc în taberele respective, mulţi sunt originari din România.

Alemanno a susţinut: ''Având un decret de lege care va permite o măsură de expulzare de pe teritoriu mai drastică decât cea din trecut, sperăm să reducem treptat cele 85 de tabere, ocupate atât de persoane cu acte în regulă, cât şi de cei care stau abuziv. Avem astfel posibilitatea de a reduce numărul prezenţei imigranţilor pe teritoriu''.